Literatura la infinit

Astazi m-am trezit mai batran cu un an. Am fugit la oglinda sa vad cum timpul a brazdat noi riduri pe chipul meu, marcandu-si astfel inevitabilul triumf. Surpinzator sau nu, eram acelasi ca si ieri. Nimic nou, nimic schimbat si totusi, judecand dupa acte, am ajuns la o varsta care in prima faza il vara in sperieti pe orice tanar care se vede aruncat de-a binelea, parca peste noapte, in al treilea deceniu al varstei sale. Cert e ca sunt o persoana care se maturizeaza greu, in ciuda aparentelor, datorita firii mele conservatoare despre care am mai vorbit si cu alte ocazii. Refuz sa parasesc prea usor copilaria si, ca atare, varsta este mai mult un “titlu” dupa care ma voi ascunde, cred, de acum inainte ori de cate ori va fi nevoie sa imi argumentez “maturitatea”. In plus, aspectul fizic ma avantajeaza si el din acest punct de vedere. Le multumesc tuturor celor care mi-au transmis gandurile lor bune – prin internet, telefon, viu grai – si sper ca nici pe mai departe sa nu dezamagesc. Update: un cadou foarte frumos (un autograf pe cartea “De la Karl Marx la Coca-Cola”) am primit din partea domnului Adrian Nastase, pe care l-am reintalnit cu ocazia vizitei Domniei sale la Cluj.