anul in care marile sperante sunt puse in calitatea echiamentelor de protectie



Sunt cateva luni bune de cand nu am mai scris pe blog. Bolgul evine din ce in ce mai putin un jurnal si din ce in ce mai putin al unui student. N-am fost niciodata fascinat de ideea de sfarsit, poate si pentru ca am asociat cuvantul cu imagini negative, legate de experiente fie pe care le-am trait, fie despre care am auzit. Desigur, pe de alta parte nu pot nici nega faptul ca sfarsitul este ceva natural, o stare pe care rare ori o putem controla si care asigura, nolens volens, ritmicitatea vietii noastre, a tuturor. Mereu mi-am dorit sa am unechipament de protectie impotriva trecerii timpului, dar uite ca nu prea aiese acest lucru. Daca ar fi sa caracterizez anul care se incheie, sa gasesc o eticheta la vederea careia sa-mi amintesc de el, cuvantul cel mai potrivit ar fi “interesant”, plin de activitati, un an in care am calcat cu increderea unor bocanci de protectie. Da, acest an a fost unul foarte interesant, un an al contrastelor, care a impletit extrem de viclean momentele faste cu cele mai putin placute. Niciodata nu am realizat mai mult decat anul acesta cat de perisabile sunt relatiile dintre oameni, fiind pus in situatii in care parerile mele bune despre anumiti indivizi sa fie contrazise radical si irevocabil. Am fost “acuzat” ca am imbatranit si ca mai nou pun totul la suflet. Se prea poate, dar sunt o fire relativ conservatoare, care pentru a pastra status quo-ul, sunt dispus sa trec peste anumite gesturi nefericite ale altora si sa le calific drept greseli minore. Anul acesta nu am mai fost dispus sa fac asta si poate pe undeva e mai bine asa. “Sunt radical”, vorba regretatului Adrian Paunescu! A fost si anul concluziilor, insa asa cum spunea Vali Sterian, “nu ma tem de concluzii”. Desigur, concluzii in sens larg; am absolvit stiintele politice si anul viitor voi absolvi dreptul, urmand sa merg mai departe cu studiile. M-a bucurat nespus de mult faptul ca anul acesta m-am apropiat de avocatura mai mult decat pana acum si ca, in acelasi timp, mi s-a oferit ocazia de a pune in practica parte a cunostintelor de stiinte politice. Am participat la conferinte in strainatate si in tara si m-am implicat in diverse proiecte de bataie lunga. Asta a si pus o caramida in plus la caracterul inedit al anului care peste cateva zile isi incheie socotelile cu prezentul, facandu-si intrarea in istorie. Date fiind cele petrecute in acest an, imi pun nadejdea in cele ce se vor intampla anul viitor, in speranta ca se vor ivi cateva dintre roadele muncii de pana acum. Va doresc tuturor un an cat se poate de bun, sa fiti sanatosi si bucurosi! Cu Dumnezeu inainte!

Literatura la infinit

Astazi m-am trezit mai batran cu un an. Am fugit la oglinda sa vad cum timpul a brazdat noi riduri pe chipul meu, marcandu-si astfel inevitabilul triumf. Surpinzator sau nu, eram acelasi ca si ieri. Nimic nou, nimic schimbat si totusi, judecand dupa acte, am ajuns la o varsta care in prima faza il vara in sperieti pe orice tanar care se vede aruncat de-a binelea, parca peste noapte, in al treilea deceniu al varstei sale. Cert e ca sunt o persoana care se maturizeaza greu, in ciuda aparentelor, datorita firii mele conservatoare despre care am mai vorbit si cu alte ocazii. Refuz sa parasesc prea usor copilaria si, ca atare, varsta este mai mult un “titlu” dupa care ma voi ascunde, cred, de acum inainte ori de cate ori va fi nevoie sa imi argumentez “maturitatea”. In plus, aspectul fizic ma avantajeaza si el din acest punct de vedere. Le multumesc tuturor celor care mi-au transmis gandurile lor bune – prin internet, telefon, viu grai – si sper ca nici pe mai departe sa nu dezamagesc. Update: un cadou foarte frumos (un autograf pe cartea “De la Karl Marx la Coca-Cola”) am primit din partea domnului Adrian Nastase, pe care l-am reintalnit cu ocazia vizitei Domniei sale la Cluj.

Viata de student

In numarul lunii aprilie al revistei Cetatea Culturala, condusa de Domnul Dan Brudascu, am publicat un articol despre marele nostru poet George Bacovia. Am intitulat articolul “Dezamagiri bacoviene la 1934″, deoarece la acea vreme, familia Bacovia trecea prin momente mai putin placute si deloc intaltatoare pentru un artist de talia poetului simbolist. Articolul abordeaza in principal atitudinea lui Bacovia fata de modul in care Fundatia pentru Literatura si Arta “Regele Carol II” a reusit sa editeze un volum aniversar pentru poezia sa.

NapoMUN ia avant!

Simularea Internationala a Natiunilor Unite Cluj-Napoca – NapoMUN 2009, eveniment care va aduce in Romania 80 de studenti si tineri profesionisti din toata Lumea, incepe sa fie din ce in ce mai cunoscut si mai mediatizat. Astazi, in clujeanul.ro, a aparut un articol scris pe baza unui interviu pe care l-am acordat ieri. Gasiti articolul aici. Pentru cei interesati sa participe la acest eveniment, va invit cu mare drag sa accesati site-ul www.napomun.org si sa ma contactati pentru orice fel de nelamuriri. Pe curand!